Tine-ma minte! Inregistrare

Toate articolele

25.01.2015 | LIGA 1

Regula celor 10.000 de ore

Jucătorii noştri de azi ar fi la fel de talentaţi precum cei din generaţiile lui Dobrin, Balaci sau Hagi dacă ar juca fotbal tot atît cît au făcut-o ei în copilărie şi adolescenţă.

"Păi, ăia, pe vremuri, erau fotbalişti adevăraţi, nu ca ăştia de acum. Talente, frate, talente! Ce făceau ăia cu mingea în meciuri ăştia nu pot nici măcar la încălzire, fără adversar". Omul din faţa mea, angajat la o benzinărie, are vreo 60 de ani şi pare nostalgic după generaţiile lui Marcel Răducanu, Mircea Lucescu, Puiu sau Cârţu. Remarca stă în picioare. Nivelul de atunci, în ciuda condiţiilor mai relaxate de joc, era superior celui de azi. "România avea mii de fotbalişti care dormeau cu balonul în pat", a concluzionat microbistul.

Frumoasă figură de stil, mi-am zis în primă instanţă. Apoi, mi-am dat seama că e mai mult decît atît. Am dat şi eu timpul înapoi şi mi-am amintit ce făceam eu, un plezirist mai apoi, pe la 12-13 ani. Dimineaţa, de la 8, aveam antrenament la club. O oră şi jumătate. Mă întorceam acasă, făceam repede temele şi fugeam în curtea şcolii, îmbrăcat în costum şi cu tenişi Drăgăşani. Înainte cu vreun ceas de intrare jucam un fotbal cu cine se nimerea. Pauzele de 10 minute le aşteptam cu gîndul că noi, de la "C", trebuia să-i batem pe ăia de la "D". Iar în recreaţia mare să jucăm finala cu "A"-ul. După ore, dacă cei mari ocupau terenul, ne aruncam ghiozdanele pe bucata de pămînt de lîngă, făceam porţi din ele, şi băteam mingea pînă se însera. Încercam să-l imităm pe Ilie Balaci, pe nea Mircea, pe nea Puiu. Să tragem la poartă ca Oblemenco. Zi după zi, lună după lună, an după an. 5-6 ore zilnic cu balonul la picior.

Săptămîna trecută, l-am întrebat pe un copil de lot naţional de juniori care-i este programul. Mi-a vorbit de antrenament la club şi apoi despre filme, jocuri pe computer, şcoală şi ieşiri în oraş. I-am făcut socoteala şi mi-a rezultat că în compania mingii nu petrecea mai mult de două ore pe zi. 

Talentul nu ţine numai de genă, ci şi de numărul de repetări. În urmă cu cîţiva ani, 3 psihologi au făcut un studiu la reputata Academie de Muzică din Berlin. Au împărţit studenţii la vioară în 3 categorii. În prima au pus starurile, cei cu potenţial de a ajunge la nivelul de clasă mondială, în a doua pe cei buni şi în a treia pe cei care, cel mai probabil, aveau să profeseze doar ca dascăli de şcoală şi liceu, nu ca profesionişti. Tuturor li s-a pus întrebarea: "De cînd te-ai apucat de vioară cîte ore ai exersat zilnic?". Concluzia, consemnată de Malcom Gladwell în lucrarea sa "Excepţionalii", a fost următoarea: la vîrsta de 5 ani, cînd se apucaseră, toţi făceau cîte 2-3 ore pe săptămînă. De la 8 ani au început diferenţele fundamentate. Cei mai buni trecuseră la 6 ore, ceilalţi rămăseseră pe loc. La 9 ani ajunseseră la 8 ore pe săptămînă. Şi tot aşa. Pînă la 20 de ani, cei mai buni strînseseră circa 10.000 de ore de exerciţiu, cei din categoria a doua vreo 8.000, iar cei ce vor deveni doar profesori de gimnaziu, numai 4.000 de ore. Studiul s-a făcut apoi şi pe programatori, şi pe hocheişti, iar concluzia a fost aceeaşi.

După ce-am citit cartea şi mi-am amintit de jocurile copilăriei, m-am reîntors la benzinărie. Omul meu era acolo. I-am povestit şi lui. A rămas cu furtunul de la pompă în aer şi cu o nedumerire imensă. "Adică talentul idolilor mei a fost de fapt muncă?". Da, nene, zece mii de ore de muncă.

COMENTARII (10)

De b_o_g_d_a_n pe 27.01.2015 la 17:51
Sa nu avem impresia ca doar Romania se confrunta cu problema nepracticarii fotbalului in afara unui cadru organizat. Stiti ce-au facut argentinienii? Au observat ca lucruri cu care copii veneau la antrenament deja stiute in urma cu ceva timp nu mai sunt in bagajul de aptitudini al noilor generatii. Si atunci cluburi precum River, Boca etc. au scazut varsta la care fac trialuri pana la 4,5 ani asumandu-si astfel in cresterea fotbalistica varste care inainte nu le antrenau. Practic au inteles ca trebuie sa suplineasca ei prin antrenamente propioceptive de la varste fragede ceea ce inainte copii invatau de la sine, natural in afara antrenamentelor. In Germania, Olanda si alte tari occidentale problemei i s-a gasit o rezolvare mai costisitoare si exclusivista prin infiintarea de scoli de fotbal adiacente cluburilor, cum e cea a lui Marcel Raducanu, care insista foarte mult pe antrenamentul tehnic. Practic sunt solutii care sa inlocuiasca celebra joaca din curtea scolii si din spatele blocului a generatiilor noastre. Pentru Romania ce s-ar putea face? Spatii publice infiintate si intretinute de primarii in colaborare cu institutii de sport destinate exclusiv sportului de masa: mini-terenuri de fotbal, de basket, handbal etc. Despre castigul adus sanatatii fizice si mentale, dar poate chiar performatei sportive nici n-are rost sa insist, cred. Nu exista dubii. Scuze pentru lungimea comentariilor, dar e o tema care chiar merita mai mult spatiu si mai multe dezbateri.
De b_o_g_d_a_n pe 27.01.2015 la 17:25
In sfarsit o tema foarte buna de dezbatut care merge la radacina dezvoltarii unui fotbalist si nu analizeaza doar culoarea frunzelor verzi. Tot in Gazeta domnule Vochin, a aparut acum cativa ani un articolas nu prea bagat in seama, unde se vorbea tocmai despre regula celor 10000 de ore de pregatire a gesturilor tehnice pe care o amintiti. Mihail Marian, director FRF. vorbea acolo de 18000 de repetari minime si 800 de atingeri la antrenament. A spus, dar cam cu asta am ramas. Legat de amintiri versus prezent am si eu un exemplu care de foarte mult timp ma apasa. Priveam intr-o zi cu mila in fata scarii blocului unde am copilarit trei baietei incercand intre doua masini parcate si intrerupti odata la 5 minute de un trecator sa incinga o miuta. Un chin. Am mers spre scoala generala, pe terenul de sport al careia mi-am tocit ani la randul tenesii jucand fotbal in recreatii, in weekenduri, in vacante. Si ce sa vezi? Terenul nostru, al atator generatii de copii era renovat, arata splendid, dar incercuit cu un gard imens si cu un lacat cat toate zilele pe intrare. Deci inutila suprafata sintetica, inutile portile moderne, daca generatiilor actuale le-a fost confiscat dreptul de folosire, pentru a fi tinut de bibelou in afara putinelor ore scolare. Sa nu uitam ca vorbim de o scoala publica -PUBLICA. In fine, avem o problema nu nu numai de mentalitate a tinerilor, dar in primul rand de infrastructura. Exista suficiente spatii deschise oricui pentru practicarea fobalului in marile orase la o distanta care sa nu depaseasca un kilometru ? Si-a pus cineva problema aceasta? Exista politici sau initiative in sensul acesta ?
De b_o_g_d_a_n pe 27.01.2015 la 17:16
La o discutie despre dezvoltarea tanarului fotbalist in cadrul unui curs de tehnica la care am luat parte s-a pus in discutie urmatoarea dilema. "Aici in Spania avem o arie de selectie extrem de mare, doar in provincia Catalunya isi incep primii pasi in fotbal aproximativ 20 000 de copii anual (6-8 ani). Monitorii si antrenorii de fotbal folosesc metode studiate si certificate de federatie, infrastructura acopera in general cele mai riguroase cerinte si cu toate acestea, din toata aceasta imensa masa de sute de mii de jucatori nu reusim sa acoperim cerintele primelor doua divizii profesioneste de fotbal. Cum e posibil sa importam, de exemplu, jucatori din Africa stiind prea bine in ce conditii improprii se pregatesc (incluzand asistenta antrenorilor)?" Si raspunsul sec al profesorului a fost: "N-au cine stie ce conditii, dar joaca fotbal toata ziua". Pregatirea tehnica de inalt nivel cere un volum foarte mare de repetitii si contact cu mingea.
De maryan72 pe 26.01.2015 la 22:31
ce sport sa mai faci andrei in tara asta cu jumatate din tara la limita saraciei cand ei se culca de la ora 18 sa nu cumva sa-i apuce foamea?poate atletism( precum kenyenii,etiopienii maroocanii) sah table darts unde nu trebuie sa investesti multi bani.
De gery76 pe 26.01.2015 la 08:14
-Foarte frumos si adevarat articolul,tin minte ca nu exista locsor in curtea scolii in care sa nu se organizeze in pauze meciuri extrem de antrenante,ba in clasele 1-4,fiindca invatatoarea ne confisca pana la 12 mingea,jucam cu pietricele albe lucioase perfect rotunde pe care le cautam zilnic pe malul Jiului.Desi Pandurii in anii '80 facea naveta intre A si B,la antrenamentele baietilor se adunau de multe ori 500 oameni,iar inaintea vreunui derby ,usor veneau 1000 de iubitori ai fotbalului cu preponderenta pensionari si copii,nu era mai mare bucurie ca timp de 2 ore sa returnezi jucatorilor mingea sutata de ei in afara cadrului portii.
De microbuzulbotosani pe 25.01.2015 la 18:57
GUVERNUL TREBUIE SA IA O HOTARARE DE URGENTA PRIN CARE SA INTERZICA EMIGRAREA MINORILOR DIN ROMANIA. DIN PACATE, JURNALISTII CARE SUNT SINGURII IN MASURA SA II DETERMINE PE PARLAMENTARI SA ADOPTE MASURI BUNE PENTRU POPULATIE SI PENTRU SPORT IN SPECIAL, PAR A FI TOTAL DEZINTERESATI DE REZOLVAREA ACESTEI PROBLEME SI SA NU CONSTIENTIZEZE CE POTENTIAL DE ATRAGERE A TURISTILOR STRAINI ARE ACEST FENOMEN.
De ortega pe 25.01.2015 la 17:01
Păcat însă că talentul ține și de ... venă , nu doar de genă . Vedem cazuri de doping la vârste din ce în ce mai scăzute , ceea ce e chiar o tragedie ...De când aproape orice sport înseamnă bani , Pierre de Coubertin devine desuet ...
De catalinsava pe 25.01.2015 la 14:56
Pentru cine nu stie: Andrei Vochin a jucat fotbal la Steaua (antrenor Petre Mihai, grupa '68)la juniori...antrenamentele erau de la 8-9:30/10...scoala incepea la 1pm (Sc.Gen.93...in Berceni)...jucam fotbal toata ziua in curtea scolii...Andrei era fan al echipei Olandei (daca imi aduc bine aminte, avea Neeskens scris pe tricou)..meciuri serioase nu gluma!
De zigic1 pe 25.01.2015 la 14:48
Clasele V - VIII se tin si in intervalul 13 - 19, asa ca avea tot timpul dimineata sa mearga la antrenamente...
De brotberuf pe 25.01.2015 la 13:37
Scuze, Andrei, dar ce scoala ai facut, incepeai orele de clasa la 10-11 dimineata ? Ai fost la un liceu cu profil sportiv ?

Comenteaza:


Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu