06.04.2010 | LIGA 1

Joci cum gîndeşti

Analiza făcută de colegul meu Dan Udrea cu privire la involuţia lui Cristi Tănase în Ghencea e documentată şi scoate la iveală cîteva dintre posibilele cauze ale prestaţiilor slabe ale piteşteanului. Mă alături ei cu o idee preluată de la Emeric Ienei şi cu o alta pe care mi-am conturat-o urmărindu-l pe fotbalist la declaraţiile de dinaintea şi de după fiecare partidă.

De la nea Imi a rămas celebrul slogan: "Să nu ne facem iluzii, ca să nu avem deziluzii". O maximă ce îmbracă perfect subiectul Tănase. În penuria de fotbalişti din ultimul timp, noi, presa, am căzut în păcatul de a umfla cu pompa orice sclipire de speranţă. Ceea ce la începutul anilor '90 era încadrat în categoria medie două decenii mai tîrziu a devenit licărire de geniu. A fost şi cazul lui Cristi, fotbalist convocat în echipa naţională după cîteva partide onorabile cu Argeşul. Onorabile şi atît. Pentru că Tănase a aterizat printre "tricolori" nu ca Ilie Dumitrescu, după zeci de goluri marcate pentru Steaua în campionat şi cupe europene, nu ca Mutu, om decisiv la Piteşti în competiţiile continentale şi la Dinamo în acea frumoasă echipă a anului 2000, ci după doar 3 goluri marcate într-o ligă internă discutabilă. Motiv pentru care, cu suma de transfer, 1,8 milioane de euro pentru jumătate din drepturile federative ale jucătorului, Steaua a achiziţionat o iluzie. Care azi produce deziluzii.

A doua parte a completării mele s-a conturat după obişnuitele, la propriu şi la figurat, conferinţe de presă ale stelistului. Urmărindu-i fraza, neanunţătoare de nimic, am înţeles că marja lui de creştere pe gazon e redusă considerabil. Îmi este greu să scriu rîndurile de faţă pentru că m-am ferit întotdeauna să jignesc. Iar ele ar putea fi interpretate în această cheie. Nu asta intenţionez, pentru că altfel titlul ar fi fost "Lemn Tănase". Numai că, şi la noi, şi oriunde, IQ-ul fotbalistului îl ajută pe acesta să performeze şi pe teren. Ieri, se mai putea fără. Astăzi, în contextul bombardamentul informaţional, într-o epocă în care internetul şi televiziunea îţi predau gratis lecţii, cine nu asimilează rămîne de căruţă.  Dacă nu poţi produce idei în faţa microfoanelor, cu siguranţă nu vei putea să iei decizii "la verde". Vei fi şovăielnic şi lipsit de viziune. Adică vei fi orice altceva, numai un lider nu!